Impleteste-mi Padure

impleteste-mi Padure, ramuri verzi in par

Sa-mi culce un pui de caprioara botul cald pe pieptul gol,

Strecoara-mi stropi de soare in palmele goale

si ascunde-mi samburi mici in buzunare

esarfe de ploi luneca-mi pe umeri

Bratari din radacinile tale pune-mi la glezne, la incheieturi de maini...

Maro

Pictura pe care am realizat-o in uleiuri pe suport panzat

Lut curat

E timp de flori presate si de frunze botezate in lumina si de castane. Castane cu platosa si tepi. Castane cu inimi de lemn rosu.

E timp de muzici vechi si case batrane, timp de rosu si de verde palid, de brunuri si auriu lichid. Timp de melancolii, de ciori caraitoare ce fac umbre japoneze peste panza cerului la apus. E timp de suflete tinandu-se de mana si de scris...

E timp de cofite cu must intepat si de crizanteme ciufulite in vase taranesti de lut curat.

E timp de nebunii, de lumanari groase si albe in sfesnice aramii, purtatoare de lacrimi prelungi de ceara si timp de gramofoane si simfonii, de piane schipatand si de seri prinse cu degetu-n cheseaua cu dulceata...

E timp de lene, de smotocit pisici, de betii cu versuri si dragoste.

Ma arde padurea

Sufletul dospeste in lumina de toamna.

Taceri cu talc se-ascund intre ramurile despartite de frunze

Mi-i foame de batut pe umar, de imbratisat copacii si Doamne, as urca inspre paduri sa-mi mistui dorul de frunza coapta auriu...sa caut gazda la un batran greierus, care o sa-mi cante incetinel, o picatura melancolic.

Sa bat potecile pierdute-n gramezi moi de frunze soptitoare, sa culeg castane pline, de flacara rosie, sa-mi treaca pe langa aripa stransa pasari mari necunoscute, sa rad, sa ma infior.

Sa te caut, sa iti vorbesc cu mainile peste tampla, peste ochiul tau, sa ma imbat cu respiratia ta...